Drepturi Fundamentale: IA biometrică în UE funcționează în gri, fără transparență și legi clare

Cât de opacă este tehnologia?

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) a lansat un avertisment sever. Tehnologiile de identificare biometrică bazate pe inteligența artificială funcționează într-un mediu marcat de opacitate și de un cadru legislativ insuficient.

Conform documentului publicat miercuri, contribuția esențială pe care aceste instrumente o aduc în domeniul combaterii criminalității riscă să fie diminuată semnificativ dacă implementarea lor duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor sau la discriminarea grupurilor vulnerabile.

Raportul pune în evidență lacunele juridice existente și absența unei transparențe clare în procesele de monitorizare, conform informațiilor difuzate de agenția EFE.

Care este efectul de descurajare?

Sirpa Rautio, șefa FRA, a subliniat impactul profund al erorilor sistemice asupra vieții private, afirmând că identificările incorecte sau parțiale pot genera consecințe dramatice pentru indivizi. Ea a mai precizat că simpla conștientizare a faptului că sunt supuși unei identificări poate induce un sentiment de inhibare, determinând persoanele să evite participarea la proteste, la ședințe publice sau la alte forme de exercitare a drepturilor civice în spațiul public.

Analiza detaliată a FRA s-a concentrat asupra metodelor și tehnicilor de recunoaștere, atât pe baza trăsăturilor faciale, cât și a celor vocale, aplicate în șapte state membre: Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia și Olanda.

Deși agenția recunoaște utilitatea acestei tehnologii, care permite identificarea de la distanță a persoanelor, în special în cazuri de localizare a dispăruților sau în lupta împotriva infracționalității, ea insistă asupra echilibrului necesar. Mesajul central transmis de Rautio este acela că obiectivul asigurării securității publice și respectarea drepturilor fundamentale nu sunt două direcții opuse, ci trebuie armonizate. Totuși, există riscuri concrete și deficiențe care necesită o abordare imediată.

Securitate sau drepturi fundamentale?

David Reichel, conducătorul departamentului de Date și Digital de la FRA și coautor al studiului, a explicat pentru EFE că una dintre concluziile majore este imperativul creării unui cadru legal explicit pentru utilizarea acestor sisteme.

Experții consultați au constatat că legislația actuală din statele membre nu este suficient de precisă pentru a reglementa eficient utilizarea inteligenței artificiale în acest domeniu.

Situația este agravată de faptul că unele țări nu au definit încă cadrul normativ necesar și nu au desemnat autorități de supraveghere competente.

Deși există anumite garanții legale, aplicarea lor este inegală, ceea ce generează diferențe mari în nivelul de protecție a drepturilor fundamentale de la o jurisdicție la alta.

Unde sunt lacunele legislative?

Regulamentul european privind inteligența artificială interzice, în principiu, identificarea biometrică la distanță, în timp real, în locuri publice, pentru scopuri polițienești. Totuși, FRA a identificat o problemă suplimentară: lipsa transparenței privind tehnicile folosite și modul concret de utilizare.

Reichel admite că o anumită doză de discreție este justificată în anumite operațiuni de poliție, dar subliniază că o transparență mai mare ar consolida încrederea publicului, aspect care, în prezent, nu este generalizat.

Sondajele realizate de FRA în rândul cetățenilor evidențiază o îngrijorare crescută că legislația actuală nu impune limite suficiente utilizării sistemelor de identificare biometrică la distanță. Peste un treime din respondenți, exact 37%, și-au exprimat temerea că datele colectate vor fi utilizate în scopuri neautorizate.

Ce crede publicul despre asta?

În plus, 29% dintre participanți au declarat că știind că aceste tehnici sunt active, ar fi descurajați să participe la demonstrații, fenomen pe care FRA îl denumește „efectul de descurajare asupra libertăților democratice”.

Deși eșantionul sondajului a fost limitat la aproximativ 1.000 de persoane care participau la evenimente sau se aflau în spații publice, Reichel consideră că datele oferă o imagine fidelă a percepției publice.

În elaborarea raportului, FRA a consultat o gamă largă de actori, inclusiv autorități polițienești, furnizori de tehnologie, organisme naționale de protecție a datelor și birourile Avocaților Poporului. Studiul avertizează că corelarea datelor colectate cu bazele de date existente sau listele de supraveghere poate viola dreptul la viață privată.

Riscăm forme de discriminare?

Mai mult, există riscul ca algoritmi mal concepuți sau implementați greșit să producă părtiniri, discriminări și potriviri biometrice inexacte, afectând în mod disproportional femeile, minoritățile etnice, copiii și persoanele vârstnice.

Aceste erori pot declanșa verificări nepotrivite din partea poliției și chiar acuzații false, conform alertelor FRA.

Prin urmare, agenția cere statelor membre ale UE să integreze în legislația națională garanții specifice și stricte, care să definească clar condițiile și modalitățile în care forțele de ordine pot utiliza aceste tehnologii.