Inteligența artificială egalează șansele în consultanța fiscală, dar nu preia responsabilitatea

Pot algoritmii să respecte legea?

Inteligența artificială a dat Peste cap piața consultanței fiscale.

A redus considerabil decalajul de cunoștințe dintre marile rețele internaționale și cabinetele locale, dar a lăsat neatinsă o problemă fundamentală: cine își asumă responsabilitatea juridică și morală?

Deși aceste instrumente avansate pot procesa o gamă largă de sarcini tehnice, ele nu pot semna documente oficiale și nici nu își pot asumare consecințele unor greșeli. Specialiștii din domeniu subliniază că adoptarea tehnologiei e o necesitate pentru a rămâne pe piață, însă povara finală — fie că vorbim de celebrul fenomen al „halucinațiilor” sau de soluții strălucite — tot pe umerii consultantului rămâne.

Adrian Luca, prim-vicepreședintele Camerei Consultanților Fiscali, atrage atenția asupra barierelor actuale ale algoritmilor. Sistemele de AI au prostul obicei de a inventa texte legale, citări inexistente sau trimiteri greșite la acte normative. Cel mai mare risc este ca specialistul să se lase lenevit de În plus, baza de cunoștințe a unui model de AI este înghețată la momentul antrenării, ceea ce creează o barieră temporală serioasă.

De exemplu, dacă un sistem are date doar până în aprilie 2025 și este întrebat despre cota standard de TVA modificată ulterior, va livra o valoare expirată de 19%.

Atenție la capcanele volumului mare!

Luca explică faptul că mașina nu minte cu rea-credință, ci doar livrează informația pe care o avea la momentul captării datelor. În realitate, consultanții lucrează cu munți de documente: rapoarte de inspecție de 400 de pagini plus alte 60 de anexe.

Din cauza limitelor de context, AI-ul poate trece cu vederea anumite anexe (cum ar fi 3, 4 și 5) fără să-i dea de știre utilizatorului că le-a sărit.

Specialistul se trezește atunci că lucrează pe o interpretare ciuntită, convins fiind că sistemul a citit tot.

Mai mult, dacă în setul de date inițial s-a strecorat o eroare — cum ar fi ideea că cheltuielile cu combustibilul sunt plafonate la 50% pentru orice firmă —, AI-ul o va repeta la nesfârșit fără să mai caute sursa primară.

O altă vulnerabilitate o reprezintă confuziile terminologice. Algoritmii încurcă des termeni precum impozit și taxă, ori statutul de scutit cu cel de neimpozitat. Nici nuanțele fine dintre contribuabil și plătitor nu sunt întotdeauna prinse corect, deși o astfel de scăpare poate răsturna complet sensul unei opinii fiscale. La fel, traducerile din engleză ratează adesea subtilitățile din limba română, iar problemele cu diacriticele pot compromite cuvinte-cheie esențiale.

Meseria de consultant trece printr-o transformare profundă.

O nouă eră pentru consultanți?

Pe vremuri, valoarea ta ca specialist venea din memorie — din câtă legislație știai, ce experiență aveai și cum stăteai cu jurisprudența. Astăzi, acest avantaj s-a evaporat: un AI găsește un articol de lege în circa 3 secunde și citește mii de pagini într-un minut. Pe măsură ce tot mai mulți consultanți folosesc aceste unelte, distanța de know-how dintre giganții din Big 4 și firmele mici s-a micșorat vizibil.

Astăzi, valoarea reală a unui consultant stă în judecata profesională și în relația directă cu clientul. Omul înțelege contextul real, adică lucrurile pe care mașina nu are de unde să le știe. Un algoritm nu poate ghici intuitiv că firma clientului trece printr-o restructurare, că are un control fiscal pe rol sau că administratorul n-a închis un ochi de trei zile.

Aici se vede expertiza: clientul plătește pentru a înțelege impactul concret al unei situații, pentru o recomandare limpede și, mai ales, pentru a avea pe cineva care să își pună semnătura și responsabilitatea pe rezultat.

Productivitatea a saltat spectaculos, transformând în câteva minute munci care altădată durau o veșnicie. Dacă primești un raport de inspecție de 120 de pagini cu o oră înainte de o întâlnire, poți folosi unelte de AI ca să bifezi rapid punctele sensibile și să îți pui argumentele la punct.

Poți schița prima variantă a unui raport sau poți compara acte normative în doi timpi și trei mișcări. Câștigul uriaș de timp este direcționat acum spre servicii de valoare.