Disponibilitatea: Investițiile în centre de date se vor dubla în cinci ani din cauza inteligenței artificiale

Disponibilitatea energiei electrice e încă obstacol major?

Impactul revoluției bazate pe algoritmi va determina o expansiune fără precedent a cheltuielilor destinate infrastructurii digitale.

Conform datelor furnizate de raportul PwC Global Data Centre Outlook, fondurile alocate anual pentru construirea și menținerea centrelor de date, coloana vertebrală a tehnologiilor de inteligență artificială, vor cunoaște o creștere spectaculoasă.

Se proiectează ca nivelul global al acestor investiții să urce de la o sumă estimată la 560 de miliarde de dolari în anul 2025, pentru a depăși pragul de 800 de miliarde de dolari în 2026.

Timpul pare să fie aliatul acestei creșteri exponențiale, cu perspectiva atingerii sumei de 1,1 trilioane de dolari până în 2030. Privind spre orizontul anului 2050, analiza sugerează că fluxul anual de capital în această sector ar putea atinge cifra record de 1,8 trilioane de dolari.

Gabriel Voicilă, partener și lider al departamentului de consultanță pentru afaceri la PwC România, subliniază că edificarea bazei fizice pentru sistemele inteligente va marca cel mai vast ciclu de investiții în infrastructură din istoria modernă. Acesta depășește ca amploare eforturile anterioare de construcție a rețelelor feroviare, a sistemelor de distribuție electrică sau a infrastructurii internetului.

În contextul românesc, atenția este concentrată asupra proiectului Black Sea AI Gigafactory, o inițivă evaluată la peste 4 miliarde de euro, coordonată de Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Energiei.

Obiectivul principal este consolidarea poziției României în cadrul ecosistemului european al inteligenței artificiale.

Deși proiectul a reușit să capteze interesul investitorilor străini, există temeri că întârzierile birocratice ar putea face ca țara noastră să piardă teren în fața unor inițiative similare derulate în alte state europene.

O altă provocare majoră identificate este necesitatea de a echilibra sistemul energetic, având în vedere că aceste facilități de procesare a datelor solicită o alimentare constantă și stabilă cu electricitate, la prețuri care pot fi anticipate cu ușurință.

La nivel european, Comisia Europeană a demarat, la sfârșitul lunii iulie, un mecanism de finanțare menit să susțină construirea a șapte complexe de tip AI Gigafactory. Mobilitarea fondurilor totale vizează suma de 30 de miliarde de euro. Procesul de selecție a consorțiilor interesate este în plină desfășurare, termenul limită pentru depunerea candidaturilor fiind stabilit la data de 12 noiembrie 2026.

Printre statele membre, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Polonia se află în stadiul cel mai avansat al pregătirii dosarelor pentru a participa la acest program.

În prezent, autoritățile române se aflate în faza de evaluare a ofertelor primite de la partenerii financiari dornici să contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale.

Analiza extinsă a costurilor globale indică un ciclu de investiții cumulat de 31,6 trilioane de dolari pentru perioada cuprinsă între 2026 și 2050.

Este posibil ca această valoare să crească semnificativ, atingând 50 de trilioane de dolari, în cazul în care adoptarea tehnologiilor AI la scară largă se accelerează dincolo de așteptările curente.

Un aspect distinctiv al acestui fenomen, comparativ cu valurile anterioare de dezvoltare a infrastructurii, constă în dinamica creșterii anuale a cheltuielilor. Construcțiile inițiale ale clădirilor și fundațiilor reprezintă o fracțiune mică din bugetul total. Majoritatea resurselor financiare sunt direcționate către achiziționarea de hardware complex, inclusiv servere, unități de stocare, echipamente de rețea și procesoare de tip CPU și GPU.

Aceste componente necesită înlocuirea periodică sau modernizarea lor la fiecare câțiva ani.

Cheltuielile de construcție reprezintă 30% din costurile totale?

În acest moment, ponderea cheltuielilor de construcție este de aproximativ 30% din costurile totale de dezvoltare, restul de 70% fiind alocat echipamentelor.

Pe măsură ce ne apropiem de finalul acestui ciclu de investiții, se estimează că proporția dedicată hardware-ului va urca la 93% din total.

Din punct de vedere geografic, Statele Unite ale Americii vor domina scena mondială, atrăgând aproape jumătate din volumul total de investiții, adică circa 15,1 trilioane de dolari pe parcursul a 25 de ani.

Acest avantaj derivă din existența unui ecosistem extrem de matur pentru fabricarea microcipurilor avansate necesare funcționării centrelor de date. Regiunea Asia-Pacific va absorbi peste un sfert din fondurile globale, cu piațele din China și India jucând un rol central.

Europa este estimată să primească 5,6 trilioane de dolari în intervalul 2026-2050, ceea ce corespunde cu aproximativ 18% din totalul mondial.

Cheltuielile anuale în acest continent vor progresa de la 94 de miliarde de dolari în 2025 la 132 de miliarde de dolari în 2026, depășind suma de 230 de miliarde de dolari spre finalul deceniului.

Germania, Marea Britanie și Spania se clasează printre principalele destinații pentru aceste fonduri, urmate de Franța și Suedia.

La nivel regional, Polonia se profilează ca principalul hub pentru dezvoltarea acestor facilități, cu investiții care ar putea crește de la 3 miliarde de euro în 2025 la 4,4 miliarde de euro în 2026 și chiar la 10 miliarde de euro în 2030.

Disponibilitatea energiei electrice rămâne factorul limitativ critic pentru dezvoltatorii din domeniu. Capacitatea de a oferi electricitate la costuri competitive, cu fiabilitate ridicată și un amprentă de carbon redusă, va influența mai puternic decizia privind locația și viteza de construire a noilor centre decât simpla disponibilitate a capitalului.

Pe lângă energie, încă patru variabile vor contura harta globală a investițiilor: latența și calitatea conexiunii (aspecte vitale pentru aplicațiile AI care necesită proximitate de utilizatori), standardele de securitate și suveranitate a datelor, accesul la cipuri de performanță înaltă și stabilitatea politică a jurisdicțiilor respective.

Statele care vor oferi un pachet complet de facilități vor câștiga un avantaj competitiv decisiv.

Tipul de activitate desfășurat în interiorul centrelor de date va influența, de asemenea, alegerea locației. Centrele dedicate aplicațiilor cloud tradiționale tind să urmeze distribuția clasică a populației și a produsului intern brut.

În contrast, procesarea și antrenarea modelelor de inteligență artificială migrează flexibil către piețele unde energia este ieftină și forța de muncă tehnică este disponibilă. Printre cele mai mari riscuri cu care se confruntă industria se numără cele de natură geopolitică.

Scenariul central elaborat de PwC presupune un sistem comercial internațional relativ deschis, în care circulația cipurilor nu este restricționată și capacitatea de calcul se alocă în funcție de avantajele comparative ale fiecărei regiuni.

Totuși, proiecțiile pot fi perturbate de evenimente majore, cum ar fi impunerea de restricții la export pentru semiconductori avansați sau decizia guvernelor de a impune găzduirea locală a aplicațiilor critice pentru stat. O rată de adopție a inteligenței artificiale mai lentă decât cea prezisă ar putea duce la o supraofertă de capacitate, lăsând multe dintre aceste mega-centre parțial nefolosite.

Riscurile financiare includ subevaluarea uzurii morale a echipamentelor tehnice sau blocarea capitalului în infrastructuri de rețea care devin obsolete („eșuate”). Aceste elemente completează imaginea unei industrii pline de potențial, dar extrem de expusă la șocuri geopolitice și tehnice.