România va avea prima fabrică AI până în 2027, anunță Victor Vevera de la ICI

Ce atribute permit aplicarea cu succes a tehnologiei AI?

Victor Vevera, directorul general al ICI București, a oferit detalii cruciale privind calendarul de lansare al primei fabrici de inteligență artificială din România, proiect care intră sub denumirea de RO AI Factory. Conform declarațiilor sale, obiectivul principal este ca această infrastructură să devină operațională în totalitate până în mijlocul anului 2027, undeva între aprilie, mai sau iunie.

Proiectul a fost oficializat prin semnarea documentelor contractuale între toți membrii consorțiului și Comisia Europeană, un pas care a marcat startul formal al inițiativei pe 1 septembrie 2026.

Infrastructura de calcul de mare performanță (HPC), destinată procesării datelor pentru AI, va fi găzduită direct în centrele de date ale ICI București. Rolul acestei instituții nu se limitează doar la spațiul fizic: include și furnizarea suportului tehnic și operațional esențial pentru instalare, integrare și funcționare continuă a sistemelor.

Dezvoltarea portofoliului de servicii asociate cu RO AI Factory se va face în colaborare strânsă cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, care acționează ca co-coordonator al proiectului, precum și cu toți ceilalți parteneri implicați în consorțiu.

Din perspectiva achizițiilor, procesul de licitare pentru construcția și echiparea acestor centre este inițiat de Comisia Europeană. Victor Vevera a precizat că până la finalul anului curent, instituția europeană va organiza o licitație internațională. Ce infrastructură va fi instalată odată cu finalizarea procesului? Odată cu finalizarea acestui proces, infrastructura instalată va rămâne în centrul de date al ICI, în timp ce statul român va prelua responsabilitatea acoperirii costurilor operaționale, inclusiv cheltuielile cu energia electrică, personalul și alte resurse necesare funcționării zilnice.

Bugetul alocat pentru investițiile materiale este semnificativ. Victor Vevera estimează că sumele dedicate achiziției echipamentelor se ridică la câteva zeci de milioane de euro. Această investiție masivă vizează creșterea gradului de adopție a inteligenței artificiale în diverse sfere ale vieții românești. Strategia propusă pornește de la zona guvernamentală, apoi se extinde către sectorul de afaceri și economia în general, cu scopul unei transformări sistemice a modului în care tehnologia este integrată în fluxurile de lucru.

Directorul general al ICI subliniază că ecosistemul necesar pentru dezvoltarea și testarea aplicațiilor AI este deja în curs de formare. Acest mediu integrat include universitățile, institutele de cercetare, entitățile publice și sectorul privat, creând un teren fertil pentru dezvoltare, testare și implementare a soluțiilor bazate pe inteligență artificială.

În contextul pregătirii României pentru această revoluție tehnologică, Vevera consideră că țara se află într-o poziție avantajoasă.

El evidențiază nivelul ridicat de pregătire a studenților, în special în

El evidențiază nivelul ridicat de pregătire a studenților, în special în domeniile de dezvoltare software, menționând existența unor programatori de talie, a unor ingineri de sistem competenți și a unei capacități solide în concept și cercetare.

Aceste atribute permit aplicarea cu succes a tehnologiilor AI în nișe specifice de dezvoltare a aplicațiilor.

În ceea ce privește impactul asupra pieței muncii, șeful ICI recunoaște că orice tehnologie nouă implică un cost social și profesional. Totuși, el susține că beneficiile aduse de AI sunt clare și majore, condiția fiind ca utilizatorii să învețe să le gestioneze corect.

Un aspect critic menționat este tendința umană de a delega excesiv tehnologiei, din dorința de confort sau din lene.

Vevera avertizează asupra unui trend pericolos: oamenii caută în AI un partener emoțional constant, un „duhovnic” digital care oferă feedback pozitiv permanent, validând starea de bine a utilizatorului.

Deși acest lucru este natural din punct de vedere psihologic, este esențial ca societatea să se educe pentru a folosi AI-ul ca pe un asistent care amplifică capacitățile umane, nu ca pe un substitut care le înlocuiește.

Delegarea deciziilor vitale ale vieții unei tehnologii rămâne, în prezent, un concept futurist, dat fiind faptul că nu avem încă capacitatea de a gestiona eficient eventualele defecțiuni sau erori ale sistemelor.

Consortiul RO AI Factory este o structură complexă care reunește multiple entități din diverse domenii. Pe lângă ICI București, partenerii includ Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), Asociația Transilvania IT (ATIT), Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” (ICIA), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și Asociația Romanian Digital Innovation Hubs (RoDIH).

Această diversitate a partenerilor asigură o complementaritate ideală, permițând conectarea infrastructurii HPC și AI cu expertiza academică și de cercetare, formarea de competențe noi, dezvoltarea de aplicații practice și o legătură directă cu starile de implementare în teren.