Peste 100 de startup-uri vor să testeze tehnologii militare în România prin programul BraveTechEU

Cât de importantă este rezistența la războiul electronic?

Competiția pentru accesul la infrastructura de testare a tehnologiilor militare din România s-a intensificat brusc, cu 112 de candidaturi înregistrate pentru cele 20 de locuri disponibile în cadrul programului european BraveTechEU DefTech Forges. Acest rezultat reflectă un interes remarcabil din partea a peste 100 de companii și echipe de inovatori care doresc să-și valideze prototipurile de drona, senzori și alte sisteme de apărare într-un mediu cât mai apropiat de realitatea operațională.

Datele oficiale, publicate de Romanian Space Initiative (ROSPIN), organizatorul local al acestei ediții, indică faptul că al doilea ciclu al programului a mobilizat un total de 240 de aplicații la nivel european.

Dintre acestea, 128 au fost direcționate către centrul din Germania, iar 112 către cel din România, demonstrând o paritate aproape perfectă între cele două locații, diferența fiind de doar 16 candidaturi.

Cele două centre de testare vor activa simultan în intervalul 9-13 noiembrie 2026, perioadă în care vor fi evaluate selecțiile finale. Procesul nu se limitează la o prezentare statică a produselor în fața unui juriu, așa cum s-ar întâmpla într-un accelerator tradițional. În schimb, cele 20 de echipe selectate pentru fiecare țară vor intra într-un maraton de cinci zile, caracterizat prin interacțiunea directă cu utilizatori finali din armată și specialiști tehnici.

Această dinamică permite modificarea rapidă a prototipurilor pe baza feedbackului primit, transformând evenimentul într-un laborator viu de dezvoltare.

Eligibilitatea pentru participare nu este rezervată exclusiv companiilor românești. Programul a fost deschis întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), startup-urilor și scale-up-urilor din întreaga Uniune Europeană, precum și din Norvegia și Ucraina.

Astfel, competiția pentru cele 20 de locuri din România va determina nu doar calitatea tehnică a soluțiilor, ci și gradul de integrare a jucătorilor locali într-un lanț de valoare european complex.

Rezultatul selecției va oferi o imagine clară asupra capacității ecosistemului românesc de a concura cu tehnologii de apărare și dual-use provenite din diverse state membre.

Domeniile tehnologice supuse testării în România acoperă cinci axe prioritare, considerate cruciale pentru configurația actuală a conflictelor moderne. Prima categorie vizează dronele autonome de atac și mecanismele de coordonare a roiurilor de aeronave fără pilot.

Obiectivul este de a valida sistemele care permit mai multor unități să execute misiuni sincronizate, chiar și atunci când canalele de comunicații standard sunt perturbate sau indisponibile.

A doua direcție strategică se concentrează pe rezistența la războiul electronic. Prototipurile participante vor fi supuse unor expuneri controlate la bruiaj, pentru a verifica capacitatea de a menține funcționalitatea navigației, a link-urilor de date și a executării sarcinilor tactice în prezența interferențelor hostilе.

Al treilea pilon include dezvoltarea senzorilor terestri nesupravegheați, capabili să opereze autonom pe terenuri dificile.

Care este adevăratul obiectiv al acestei faze?

Alte două domenii esențiale vizează tehnologiile care permit adaptarea rapidă a sistemelor în condiții de teren, asigurând flexibilitatea operațională, și sistemele radiofrecvență (RF) destinate detectării precise și ghidării către ținte. Participanții vor avea oportunitatea de a lucra cot la cot cu militari, aplicând un ciclu iterativ de testare, ajustare și retestare, bazat strict pe performanțele observate în timpul exercițiilor.

Structura de recompensare a programului este ierarhică și ambițioasă. Din cele 20 de echipe care vor concura în România, vor fi desemnați trei câștigători principali.

Fiecare dintre aceștia va primi o finanțare de 120.000 EUR și va avansa în faza următoare a inițiativei BraveTechEU. Un proces similar se va desfășura și în Germania, ceea ce duce la un total de șase companii care vor intra în Faza II.

Potrivit Agenției Europene de Apărare, aceste șase echipe selectate vor participa la o primă campanie de experimentare operațională amplă.

Performanțele obținute vor determina avansarea celor mai bune patru echipe într-o a doua campanie, pentru care fiecare va primi o sumă de 300.000 EUR, destinată dezvoltării și testării suplimentare a tehnologiilor.

În etapa finală, dintre aceste patru finalist, vor fi aleși doi câștigători, care vor beneficia de o finanțare suplimentară de 500.000 EUR fiecare.

Obiectivul principal al fazei a doua nu constă doar în distribuirea fondurilor, ci în identificarea soluțiilor tehnice care au potențialul de a fi transformate în capabilități militare operaționale. Prin acest mecanism, se accelerează distanța dintre conceptul de laborator și implementarea pe câmpul de luptă.

Participarea României la acest ciclu marchează o schimbare de paradigmă în modul în care țara este percepută în sectorul apărării. Nu mai este vorba doar despre o piață de achiziție pentru echipamente, ci despre un nod central în rețeaua europeană de validare a inovațiilor.

Companiile din UE vor sosi în România pentru a-și testa produsele, de a colecta date de la utilizatorii militari și de a rafina rapid tehnologiile în vederea integrării lor în etapele superioare de experimentare.

Contextual, primul ciclu al programului BraveTechEU DefTech Forges a avut loc în Estonia și Franța, stabilind precedenții necesari pentru extinderea inițiativei. Selecția României și a Germaniei pentru al doilea ciclu subliniază importanța geografică și logistică a acestor două state. În plan local, ROSPIN coordonează activitățile în parteneriat cu consorțiul format din Civitta, Starburst, Darkstar și BRAVE1. Ecosistemul local este susținut și de instituții precum Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Defense-X și Cluj Hackathon, care contribuie la promovarea și dezvoltarea comunității de inovare.

Filosofia din spatele BraveTechEU este una de eficientizare a ciclului de dezvoltare. Agenția Europeană de Apărare susține că programul îmbină dinamica ecosistemului european de inovare cu lecțiile învățate din experiența operațională din Ucraina. Scopul final este de a identifica tehnologii care Numărul de 112 de candidaturi pentru ediția românească ilustrează deja un apetit ridicat pentru această infrastructură de testare, înainte chiar de începerea primului „Forge” organizat pe teritoriul României.

Următoarea etapă critică va fi anunțarea listei cu cele 20 de echipe selectate.

Pentru ecosistemul local, aspectul cel mai relevant va fi determinarea gradului de prezență a startup-urilor și a IMM-urilor românești în această competiție de nivel european, semnalând maturitatea industriei de apărare națională în fața provocărilor tehnologice actuale.