Energia devine principalul obstacol pentru gigafabricile AI din Europa

Energia, noua barieră pentru AI?

În ultima perioadă, discuțiile despre viitorul infrastructurii de calcul din Europa s-au concentrat pe un aspect esențial: energia electrică devine constrângerea majoră pentru noile gigafabrici AI, depășind chiar și disponibilitatea de cipuri. Thomas Zacharia, vicepreședinte senior la AMD, a subliniat că planificarea acestor facilități masive nu mai seamănă cu instalarea unui simplu centru de date, ci cu proiectarea pe termen lung a rețelelor energetice naționale.

Uniunea Europeană a lansat o competiție majoră în cadrul EuroHPC, care vizează construirea a până la șapte gigafabrici. Programul, finanțat prin fonduri publice și private, ar putea mobiliza peste 30 de miliarde de euro. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 12 noiembrie, iar licitația a fost anunțată oficial pe 30 iulie 2026.

Cum finanțează UE competiția gigafabricilor?

Finanțarea publică, provenind din bugete europene și naționale, poate ajunge la 10 miliarde de euro, iar Comisia Europeană estimează că aceste investiții vor atrage cel puțin 20 de miliarde de euro în fonduri private suplimentare.

România nu face parte dintre cele 18 state membre care au semnat acordul de achiziție comună pentru acest program, iar în runda actuală gigafabricile pot fi amplasate exclusiv în țările care și-au asumat deja contribuția financiară. Totuși, proiectul local Black Sea AI Gigafactory rămâne activ, cu o valoare estimată între 4 și 5 miliarde de euro.

Poate România să lanseze Black Sea AI Gigafactory?

Acest proiect ambițios prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI, implementate în două etape distincte, la Cernavodă și Doicești.

Thomas Zacharia a condus laboratorul național Oak Ridge din Statele Unite între 2017 și 2022, unde a fost construit Frontier, primul supercomputer exascale, realizând un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă. Frontier folosește procesoare AMD, companie la care Zacharia s-a alăturat în 2024, devenind responsabil pentru sectorul public global și parteneriatele strategice.

Ce vede Zacharia despre viitorul AMD?

AMD, cunoscut pentru proiectarea de procesoare pentru calculatoare personale, centre de date și cipuri dedicate AI, deține de asemenea un centru de design la Iași, România, din 2021.

Zacharia a subliniat diferența esențială dintre o gigafabrică și un centru de date clasic. O gigafabrică AI nu este doar un centru de date mai mare.

Este construită pentru a antrena și rula modele cu sute de mii de miliarde de parametri, folosind grupuri de peste 100.000 de cipuri care lucrează ca unul singur, a precizat oficialul AMD. Numărul de parametri indică dimensiunea și complexitatea unui model AI, reflectând ambiția declarată de Comisia Europeană pentru acest program.

Gigafabrică vs. centru de date: ce diferență?

Scara imensă a acestor proiecte modifică radical criteriile de selecție a amplasamentelor.

În Europa, principalele obstacole identificate de Zacharia sunt stabilitatea rețelei electrice, durata îndelungată a procedurilor de autorizare și volatilitatea prețurilor la energie pe termen lung. Aceste bariere trebuie depășite prin colaborare strânsă cu partenerii de afaceri și autoritățile de reglementare locale.

Ce consecințe vor avea aceste provocări?

Arhitectura sistemului nu mai este un aspect tehnic secundar, ci factorul determinant care decide dacă o gigafabrică poate fi operată la costuri sustenabile și poate fi justificată cu ușurință atât în fața regulatorilor, cât și a comunităților locale vecine.

Prin urmare, succesul depinde mai puțin de numărul de cipuri disponibile și mai mult de capacitatea de a integra aceste facilități într-un cadru energetic stabil și predictibil.